Prima data ghiocelul a fost mentionat in Marea Britanie, dar pana la sfarsitul secolului XVIII putea fi gasit numai in salbaticie. Ulterior, a inceput sa fie apreciat si de cultivatori, gasindu-si locul in gradinile regale din Franta, Rusia si Grecia.

Galanthus Nivalis sau Ghiocelul este o planta precoce cu bulb de inflorire, face parte din familia Liliaceae, avand frunzele inguste de culoare verde, iar florile de un alb pur. Din fiecare bulb rasar doua sau trei frunze si o tulpina cu flori. Florile sunt mici si delicate de 2-3 cm lungime. Florile ghiocelului se deosebesc de cele ale Ghiocelului bogat (Leucojum) cu care este adesea confundat, prin aceea ca prezinta 3 petale cu varful verde la interior si alte 3 petale albe la exterior. Perioada de inflorire a ghioceilor este ianuarie – martie.

Ghioceii prefera locurile in semiumbra, chiar si insorite si cu umiditate ridicata.  Un loc ideal in gradina este la baza copacilor. Exista aproximativ peste o suta de specii de ghiocei.

Se planteaza bulbii toamna in gropi sapate individual la o adancime de 7-10 cm si distante de 7-10 cm intre gropi. Dupa perioada de inflorire, plantele mature se dezgroapa si despart bulbii, dupa care se replanteaza imediat.

Povestea spune ca atunci cand Dumnezeu a creat lumea i-a spus zapezii sa mearga sa roage florile sa-I dea putin din culorile lor. Fiecare floare in parte a refuzat acest lucru. Trista, zapada a mers si la ghiocel si l-a intrebat daca vrea sa-I dea putin din culoarea lui. Ghiocelul a acceptat, iar drept rasplata, zapada il lasa sa infloreasca primul dintre toate florile. Pentru Biserica crestina, florile albe pure de ghiocel au fost acceptate ca simboluri ale sarbatorii de purificare a Maicii Domnului, numita Intampinarea Domnului, ce se savarseste pe 2 februarie.

Printre zapada ce incepe sa se topeasca el, isi ridica triumfator cupa gingasa, incalzindu-se la primele raze de soare primavaratec.

1. Poinsettia, este o floare care infloreste iarna. Este usor de ingrijit. Plantei in cauza ii place deasemenea lumina intensa. Aveti grija insa sa nu o expuneti vara la lumina pentru ca ii vor cadea frunzele. Desi o incadram in categoria flori care infloresc iarna, Poinsettia nu este de fapt o floare ci o planta ale carei Frunze se coloreaza in rosu in apropierea craciunului, numindu-se pentru acest lucru si Craciunita.
2. Kalanchoe se incadreaza in interiorul oricarei locuinte din cauza faptului ca este de mici dimensiuni si infloreste intr-o multitudine de color. Nu este deloc pretentioasa. Tot ce are nevoie este apa si lumina. Daca o ingrijesti cum trebuie, sigur ai sa o vezi inflorind pe tot parcursul anului.
3. Begoniile sunt genul de flori care impresioneaza prin toata structural lor. Sunt frumoase fie ca te uiti la floare sa la frunze. Originare din India, Indonezia, America Centrala si de Sud, iti transforma locuinta intr-o incapere multicolora prin variatiile in care infloreste. Sunt tipuri de begonia care infloresc pe tot parcursul anului, unele din ele inflorind si iarna.
4. Violeta Africana originara din Tanzania, este deasemenea o floare care infloreste pe tot parcursul anului, in culori ca alb, roz, albastru si bineinteles, violet. Este tipul de planta care iubeste lumina dar nu si razele directe de la soare. Daca o vrei inflorita mai mereu, e recomandat a se pune in ghiveciuri mici, pentru a nu da voie frunzelor sa se dezvolte mai mult decat florile.
5. Clivia, numita si Crin rosu, este o planta rezistenta, care nu cere prea multe pentru a inflori ani buni la rand. Cerintele fiind minime, nici modul in care planta arata nu se compara cu celelalte di categoria plantelor care infloresc si iarna. Infloreste intr-un orange-rosu.
6. Azalea, desi una din cele mai iubite flori ale iernii, nu da ingrijitorului pre multa bataie de cap. Cerintele sunt minime iar ea, planta, se dezvolta intr-un mod foarte frumos, in special iarna si primavera. Infloreste in mai multe nuante, cum ar fi rosu, alb, violet si cele mai frecvente, roz.
7. Cyclamenul arata pur si simplu ca o tufa si infloreste in culori ca alb, rosu sau violet. Pentu a arata impecabil, planta trebuie expusa la aerisire si la lumina insa nu curenti de aer rece sau expunerea directa in razele soarelui. Infloreste intre septembrie si martie.
8. Amaryllis, adusa de la mama ei din Africa, este foarte des intalnita datorita florilor foarte frumoase din timpul toamnei si mai ales al iernii. Seamana foarte mult cu un crin.
9. Camellia japonica sau Trandafirul japonez dupa cum toata lumea stie, este si el o floare indragita a iernii. Infloreste dupa cum are chef ai putea spune, in comparatii de rosu, alb, roz, si chiar orange. Sfaturi: Ghiveci mare, temperature ridicate, lumina multa.
10. Ultima dar nu cea din urma floare, este Cactusul de Craciun, care vesteste deasemenea Nasterea Domnului. Mai putin importante sunt culorile ei, in contextual in care vorbim despre ceva tare: Florii i se mai zice si “Nu ma deranja!” . De ce? I-a muta-I locul, o sa vezi ca nu o sa mai infloreasca.

In aceastea luna parca totul infloreste in jur, dar sunt atatea de facut. Primele cirese iti fac cu ochiul sa le aduni si zi de zi evaluezi parguiala, gata sa uiti de restul treburilor.

In gradina de legume:

• In prima decada a lunii termini plantatul rasadurilor de tomate, vinete, ardei, varza, gulie, telina, conopida, broccoli, praz.
• Semeni in gradina gulii, ridichi de luna, morcovi, fasole, castraveti, bame, dovlecei, pepeni, varza rosie si creata, sfecla rosie. Raresti radacinoasele si semeni esalonat fasolea. Faci totodata si rasadurile necesare pentru culturile de toamna.
• Aduni verdeturile si ridichile din gradina, recoltezi primii castraveti din solar, tot acum prasesti cartofii timpurii si de vara, si faci biloane, adica ridicaturi de pamant de-a lungul randurilor.
• Este plin sezon de lucrari agricole, trebuie sa prasesti, sa plivesti de cate ori este nevoie, sa uzi frecvent daca nu ploua, sa pui ingrasamant foliar la culturile din gradina, sa pui araci la fasole si la alte culturi inalte, sa aplici tratamente fitosanitare si sa completezi golurile dintre randuri cu plante sanatoase. Combati daunatorii ca gandacul de Colorado, musca cepei.

In gradina de flori:

• Replici rasadul de levantica in ladite, semeni garoafa turceasca, micsunelele si rudbeckia in brazde.
• Plantezi rasadul de regina noptii, lasand cam 50 cm intre ele fiindca se dezvolta foarte mult in diamentru si inaltime.
• Plantezi rasadurile de begonii, lobelie, gura leului, ochiul boului, floare-de-piatra, petunii in jardiniere sau direct in spatii de 15-40 cm.
• Spre sfarsitul lunii semenii direct afara sau plantezi rasadurile de gazania si salvie la locul definitiv, loc mai insorit.
• Faci butasi de Datura, fositie, cercelus, Zamosita, sporul casei.
• Raresti, afanezi, plivesti, uzi, replici sau plantezi la loc definitiv rasadurile facute in primele luni de primavara. Supraveghezi plantele si la primele semne de atac ale daunatorilor sau bolilor, iei masuri. Pui tutori si ancorezi plantele inalte. Aplici taieri de corectare a formei la arbustii care au inflorit deja.

In livada:

• Aplici o prasila si reduci numarul de fructe la mar, par si piersic in principal. Daca lasi toate poamele, acestea vor fi foarte mici sau vor cadea pentru ca pomul nu are puterea sa le hraneasca pe toate suficient de bine. Asa ca tu alegi, mult rod si de slaba calitate ori ma outin, dar mare, frumos si bun de vanzare.
• Formezi coroana la pomii tineri, indeosebi, legand lastarii buni si taindu-i ori scurtandu-i pe cei orientati gresit catre interiorul coroanei, in sus si pe cei concurenti, care doar indesesc coroana si vor consuma degeaba seva in dauna fructelor. Tot acum culegi ciresele de mai si te desfeti cu primele capsune.
• Daca zona in care ai livada este cunoscuta pentru lipsa de precipitatii, se recomanda sa aduci paie si sa le asezi la radacina pomului pentru a limita vaporizarea apei. Aceasta operatiune numita mulcire se face si in spatiile cultivate cu capsuni sau cu flori, deoarece au multe avantaje. Paiele lasa capsunele sa atinga direct solul si sa putrezeasca sa sa ia anumite boli. Stratul de material organic umbreste solul si spoeaza dezvoltarea buruienilor.
• Aplici tratamente contra unor boli si daunatori si te ocupi de altoirea in ochi crescand.

In vie:

• Te ocupi mai departe de controlul musuroaielor, permanent inlaturi buruienile si spargi crusta formata in special pe plantatiile noi, care sunt mai sensibile.
• Plivesti lastarii in plus, cei sterili, cei slab dezvoltati sau gresit amplasati, pentru a nu forta butucul sa-i hraneasca degeaba, in dauna celor care vor da struguri, iar cand lastarii au crescut si au ajuns sa masoare 40-60 cm, este vremea sa-i legi ori sa-i dirijezi pe spalier, in preajma perioadei cand infloreste via, te ocupi de ciupitul lastarilor.
• Aplici primele tratamente impotriva unor boli ca fainarea si mana, care fac ravagii in vie, daca nu iei masuri la timp, si impotriva daunatorilor, ca tripsii, acarienii sau molia strugurilor.
• Sapi superficial pamantul din vie si pui ingrasamant bogat in azot inainte de inflorire.

Pentru a obtine rasaduri sanatoase si frumoase, e necesar sa iei anumite masuri inca din faza premergatoare semanatului.

CE SA FACI CA SA AI RASADURI SANATOASE:

• Sa dezinfectezi amestecul de pamant pentru rasadnita, tocurile, uneltele, cuburile nutritive si semintele inainte de a le folosi.
• Sa utilizezi un amestec de pamant proaspat, echilibrat, cu drenaj bun.
• Sa respecti necesitatile plantelor referitoare la temperatura, umiditate si lumina.
• Sa aerisesti zilnic rasadnita fara sa produci socuri termice plantelor si sa le expui treptat la temperaturi mai scazute inainte de a le planta la locul defint in gradina, pentru a se acomoda repede.
• Sa pastrezi distanta necesara la semanat si repicat in functie de caracteristicile speciei din cultura si sa plivesti buruienile aparute.
• Dupa semanat, la ardei si tomate sa faci tratamente cu fungicid, impotriva ciupercilor din amestecul de pamant ce determina “caderea rasadurilor”.
• De la rasarire la repicare, tot contra posibilelor ciuperci, sa aplici stropiri de produse similare fungicidelor repetate dupa o saptamana.
• Imediat dupa repicarea rasadurilor sa tratezi contra ciupercilor din sol cu apa de var.
• Sa smulgi plantele afectate de boli si sa indepartezi pamantul din jurul rasadurilor si sa imprastii praf de var inainte de a completa cu pamant curat si sa pui o alta plantuta sanatoasa.

Ce boli aparea la diverse plante si cum sa le combati

Lupta cu bolile aparute la plantele din adaposturi presupune, pe langa dezinfectarea solului si tratamente foliare, preventive sau curative. Ce e drept, prea putine solutii sunt naturiste, datorita factorilor, si germenilor care produc bolile, foarte rezistenti.

Fainarea : La castraveti, dovleci si pepeni ataca frunzele, tulpinile, in zonele afectate apare un puf fainos alb, petele tind sa se uneasca, in dreptul lor tesutul devine galbui, apoi brun si se usuca. La primele semne ale bolii aplici 2-3 tratamente la interval de 7 zile cu sulf muiabil 0.4 %.

Mana si patarea unghiulara: Mana se manifesta la tomate pe toata partea aeriana a plantei, pe frunze, pe margini sau varf, apar pete verzui mari, cu aspect oparit ce pe margine au un puf alb. La atacurile de patare unghiulara, pe frunzele de castraveti, pepeni si dovlecei par pete colturoase, de culoare verde inchis. Preventiv stropesti cu Vondozeb 0.02% la interval de 10 zile.

Putregaiul alb si cenusiu: La rosii putregaiul cenusiu ataca toata planta cu exceptia radacinii, simptomele caracteristice fiind pete galbui-verzui pe frunzele de jos. Praful cenusiu sau alb de pe ele este foarte periculos, caci astfel ciuperca se inmulteste si ajunge la alte plante. Tratezi la avertizare cu Sumilex 0.1%. de 3 ori lasand intre aplicari o pauza de 10 zile.

Septorioza: La patlagelele rosii se manifesta prin frunze prin pete rotunde brune de 0.5-1mm diametru care se maresc, mijlocul lor devenind cenusiu. Preventiv faci stropiri cu fungicide sistematice cu Topsin 0.05% repetate dupa o saptamana.

DAUNATORII DIN RASADNITE

Rasadurile sunt atacate de diverse insecte daunatoare favorizate de mediul cald si umed.

Musculita alba de sera inteapa frunzele din care ia sucul celular cu care se hraneste si ca adult si la larva, de aceea plantele atace masiv de musculite se ingalbenesc si se ofilesc.  Adultul are 1.5mm lungime si se inmulteste repede. Prefera temperaturi de 20-32 de grade, daca temperatura este mai mare sau intre 10 si 0 grade nu se poate reproduce. De obicei se observa mai greu, dar depistezi prezenta musculitei albe prin secretiile translucide aparute pe fata frunzelor situate mai spre baza plantei. Aceste secretii rezulta de la insecte si sunt favorabile unor ciuperci care acopera frunzele cu un praf negru, numit fumagina, care nu permite fotosinteza si nici rodirea plantei. Pentru combaterea acestui daunator se recomanda alternarea substantelor fotosintetizatoare m fiindca in timp insectele tind sa devina imune la un anumit produs. La semnalarea atacului se fac stropiri cu insecticide. Pentru un efect sigur, tratamentul are doua etape, in prima se fac stropiri pe frunze cu produse care distrug adultii, iar in a doua faza stropiri cu produse ce actioneaza cu regulatori de crestere si au efect asupra musculitelor aflate in stadiu de dezvoltare intermediar (oua, larve,nimfe). Poti pune si hartii galbene date cu adeziv, care atrag musculitele.

Afidele si acarienii isi pot face aparitia in spatiile protejate, impotriva lor sunt recomandate tretamente cu Talstar 0.04%.

Coropisnita apare cel mai frecvent in lunile februarie-martie, caci se adaposteste in gunoiul folosit pentru incalzirea rasadnitelor (prefera un sol afanat si cald). si produce insemnate pagube. In gradini se observa mai ales in perioada aprilie-mai. Adultul masoara 5-6 cm lungime, este cafeniu, cu aspect catifelat. Coropisnitele sapa galerii vizibile la suprafata amestecului de pamant. Consuma viermi de pamant si melci fara cochilie, deci si ajuta cumva. Dar pagubele, mai ales inrasadnite sunt mari, deoarece deranjeaza semintele si rod radacinile. Uneori rod si tulpina rasadurilor in zona coletului , care se ofilesc sau pier. Pentru a preveni aparitia lor, poti sa imprastii insecticide pe patul de gunoi, in cazul rasadnitei incalzite cu biocombustibil si sa cerni amestecul de pamant in cazul laditelor de rasaduri. Eficiente impotriva lor sunt momelile otravite pe care le infigi 2-3 cm in pamant. O modalitate nonchimica de a captura coropisnite este de a amplasa capcane, recipiente cu morcov ingropate astfel incat sa aiba doar orificii la nivelul pamantului. In ele tind sa se adune multe insecte datorita conditiilor de umiditate si temperatura ridicata. Pentru a fi siguri ca aceste capcane sunt eficiente multi agricultori pun in ele tarate, resturi alimentare amestecate cu bere si insecticid.

Limaxul . Ca sa feresti rasadurile de melcii fara cochilie, limacsii, alta daunatori care ataca de obicei salata, varza si ardeii in timpul noptii, in urma lor ramanand frunze rontaite neuniform si dare albicioase, radacini roase, imprastii pe suprafata de cultura var nestins sau piatra vanata.

Soarecii sunt atrasi de rasaduri si caldura. Pentru a prinde aceste rozatoare poti sa amplasezi curse in rasadnite sau momeli toxice.

ATENTIE!!! Foloseste mereu manusi la toate operatiunile ce implica manipularea de substante toxice pentru oameni : insecticide, erbicide, ingrasamant. Spala-te bine cu apa si sapun dupa fiecare folosire a substantelor chimice in rasadnite ori gradini!

Plantele pe care le cresti in rasadnite pana ce prind suficienta putere pentru a fi resadite afara au nevoie de ingrijire speciala, de mai multa supraveghere si de o atentie aparte in fiecare dintre etapele cresterii lor.

TEMPERATURA

Temperatura pe care o asiguri rasadurilor trebuie luata in calcul in functie de tipul de planta pe care il cultivi. Tocmai de aceea, cel mai bine este ca, in aceeasi rasadnita sa cultivi plante cu seminte asemanatoare.

Daca temperatura este prea scazuta, plantele vor rasarii cu intarziere si este posibil sa ratezi momentul oportun pentru plantarea lor in gradina. Daca temperatura este ridicata, plantele vor rasari la timp, dar vor fi fragile, palide si vulnerabile fata de daunatori. De asemenea, multe dintre ele pot muri la resadire, diferenta de temperatura fiind foarte mare intre rasadnita si gradina.

Chiar si temperatura subratului influenteaza germinarea semintelor si trebuie sa tii cont de ce seminte ai plantat atunci cand incerci sa o reglezi.

Pentru a creste temperatura din rasadnita, apelezi la acoperirea rasadnitei cu rogojini din papura, paturi din paie sau folii de material plastic, iar pentru scaderea temperaturii, aeristesti rasadnita mai des, acest lucru contribuind la revigorarea plantutelor, reglarea umiditatii, se elimina si gazele acumulate de la respiratia plantelor sau la descompunerea ingrasamantului.

LUMINA

In luna martie, lumina este inca o problema pentru plante, de aceea ea trebuie asigurata prin tot felul de strategii. Constructia rasadnitei trebuie sa aiba tocul usor inclinat spre sud, structurile de sustinere sa fie vopsite in culori deschise, folosirea unei instalatii de iluminat, rarirea rasadurilor, astfel incat sa aiba distanta optima intre ele,geamul cu care este acoperita rasadnita trebuie spalat des, pentru a i se mentine transparenta. Daca ai o rasadnita de mici dimensiuni, pe care tii pe balcon sau in casa, ii poti asigura lumina necesara cu ajutorul unei veioze. In perioada dintre semanare si rasarire, plantele nu au nevoie de lumina, motiv pentru care poti chiar sa acoperi geamul rasadnitei cu rogojine de paie, sau folie, pentru a creste temperatura. Dupa ce observi primele varfuri verzi care rasar din pamant, da rogojinile la o parte pentru ca lumina sa patrunda la plante. Dupa ce mai mult de o jumate din plante au rasarit, poti inlatura chiar si folia de plastic si sa o lasi la loc noaptea. Desigur, e nevoie sa tii cont de ceea ce am scris la “Temperatura” caci inlaturarea prea brusca, din dorinta de a furniza lumina necesara poate sa raceasca atmosfera si plantelor sa le fie greu sa se adapteze atat de repede.Pentru a stii cam in ce perioada rasar unele seminte, cat dureaza germinarea lor si care este procentul de rasarire.

UDAREA

Un alt factor de care trebuie sa tii cont cand ai o rasadnita, indiferent de marimea ei, este umiditatea din sol si din atmosfera. Indiferent de tipul plantutelor, se recomanda ca udarea sa fie moderata, pentru a nu crea excesul de umiditate in interiorul rasadnitei. Avand in vedere ca umiditatea creste si cand faci aerisirea, este bine sa tii cont de asta cand reglezi cantitatea de apa pe care o asiguri plantelor, iar in perioadele in care aeristesti mai putin le uzi mai mult si invers. Sin in cazul rasadnitelor de mari dimensiuni, udare se face doar cu stropitori sau cu furtunul cu sita, pentru ca plantele firave sa nu fie ranite de jetul puternic de apa. La rasadnitele mari sau in solarii, la inceput, rasadurile se uda cu 2-3 l apa/mp, de doua ori pe saptamana, atat in cat sa nu se usuce subtratul de pamant, iar cand temperatura mai creste, udatul se face cu o cantitate mai mare de 8-10 l apa/mp. Temperatura trebuie sa fie usor ridicata, de preferat aceeasi cu cea a atmosferei rasadnitei, pentru ca solul sa nu se raceasca si temperatura generala din rasadnita sa nu scada. Udarea se realizeaza dimineata, pentru ca pe parcursul zilei, cand temperatura este mai ridicata, frunzele plantelor sa se usuce si noaptea racoroasa sa nu le prinda ude.

RARIREA

Rasadurilor nu le place sa fie inghesuite, deoarece acest lucru se poate traduce printr-o crestere mare a umiditatii, a temperaturii, lipsa resurselor din sol, lipsa spatiului pentru a se dezvolta fiecare planta in parte etc. Daca observi ca sunt dese, asta inseamna la o distanta mai mica de 2-3 cm intre ele, nu trebuie sa amani rarirea lor, caci se imbolnavesc usor, devin alungite si vulnerabile. Daca ai prea multe plantute, smulge si arunca plantele in plus, sau poti sa le pui in alte recipiente cu acelasi sol din care le-ai scos, pastrandu-le la aceeasi temperatura, umiditate, lumina. Sadirea rasadului se face dupa ce plantele au cel putin 2 frunze adevarate, cam la 8-12 zile de la rasarire.

HRANIREA

rasadurile nu au nevoie de nutrienti, cel putin in primele zile de cand rasar. De obicei, solul pe care il folosesti in rasadnite este suficient de bogat in substante nutritive, pentru a le oferii rasadurilor impulsul de care au nevoie in crestere. La o saptamana de cand apar, poti sa adaugi fertilizator lichid in apa cu care uzi, insa ai grija sa nu exagerezi. Plantele pot recupera lipsa de substante minerale din substratul folosit in rasadnita daca, la resadire, le plantezi pe un loc ingrasat din timp, de preferat cu ingrasamant natural.

Temperatura optima pentru germinarea semintelor de :

• rosii si ardei : 24 grade Celsius
• vinete : 26 grade Celsius
• castraveti : 32 grade Celsius
• varza : 23 grade Celsius

Perioada de germinare a diverselor plante :

• flori de primavara : 10-14 zile
• flori de gradina nebuloase : 8-10 zile
• ardei gras si vinete : 10-12 zile
• rosii, varza, broccoli si conopida : 8-10 zile
• castravete, pepene, dovlecei, tartacute : 10-15 zile

Descompunerea turbo
Aproximativ doi ani de zile dureaza pana cand o gramada de compost s-a transformat in humus bun. Procesul descompunerii se poate accelera putin, daca se adauga un amestec de diferite plante. Astfel compostul poate sa fie gata primavara in 6 saptamani, toamna in 3 luni, iar iarna dupa 5 luni.

Puterea plantelor pentru compost
O reteta veche si eficienta spune ca la compost se pot adauga si cateva plante cunoscute ca plante medicinale.

amestec de plante
coaja de stejar
ceva miere
6 lingurite de lactoza

Se aduna frunzele si florile urmatoarelor plante, cel mai bine dimineata: valeriana, urzica, musetel, papadie si coada-soricelului. Se usuca incet in cuptor la 35 grade Celsius, apoi se macina fiecare plante in parte si se pastreaza separat. Se amesteca 6 stropi de miere cu 6 lingurite de lactoza. Se adauga la acest amestec cate o lingurita din fiecare planta si din coaja de stejar macinata. Aceasta cantitate ajunge de regula pentru un an. Pentru inceput se dau 2 lingurite din aceasta compozitie la 500 ml de apa de ploaie si se lasa sa stea 24 de ore. Folosind un bat se fac 5 gauri in gramada de compost si se toarna in fiecare gaura cate 6 lingurite din licoarea de plante. Se acopera gaurile cu pamant si se batatoresc. La nevoie se repeta procedeul.

Amestecurile de plante accelereaza fenomenul de descompunere datorita continutuluibogat in componente minerale si substante nutritive, care actioneaza ca o enzima.

Pe pamantul proaspat insamantat nu se pune mranita

Frunzele si restul tufelor se lasa sa se descompuna 3-4 saptamani inainte de a fi folosite ca mranita

Lemnul maruntit se foloseste ca ingrasamant abia dupa un an, cand s-a transformat in compost. Aplicat in stare proaspatainhiba cresterea plantelor.

Materialul vegetal verde si gras se aplica in strat subtire, altfel, in caz de ploaie prelungita, se poate lipi intr-un strat care nu mai lasa sa circule aerul.

Cand se rascoleste mranita trebuie avut grija sa nu se acopere cumva rasadurile

Mranita din fan este ideala pentru straturile de capsune deoarece solul este protejat, iar fructele raman mereu curate si uscate.

Rosiile se ingrasa cu propria frunza, care cad la indepartarea lastarilor secundari.

Un material de mranita ideal pentru fructele cu boabe mici (coacaze, mure, zmeura, agrise) sunt frunzele amestecate cu talas si rumegus.

Ingrasarea cu ingrasamantul verde al naturii
Prin ingrasarea pamantului cu ingrasamant verde se intelege insamantarea si cultivarea numai anumitor plance pe parcela dumneavoastra. Aceasta metoda are mai multe avantaje: in timpul cresterii plantelor pamantul este ferit de diferentele de temperatura, de uscare si de buruieni; in plus datorita unei retele mari de radacini este afanat si bine aerisit.
Cand plantele au atins o anumita inaltime, ele trebuie taiate si lasate in acelasi loc. Dupa ce au putrezit se amesteca cu pamantul. Astfel se formeaza un soi de humus care imbunatateste pamantul si-i reda substantele nutritive.
Pentru ingrasamantul verde sunt recomandate plantele din familia leguminoaselor. Acestea au capacitatea datorita unor bacterii producatoare de tuberculi care traiesc in radacinile lor, de a lega azotul de aer. Astfel se obtine o ingrasare cu azot ieftina si ecologica. Ingrasamantul verde se foloseste intotdeauna cand parcela de pamant nu trebuie insamantata sau sadita imediat. Timpul ideal pentru aceasta este toamna timpuriu, cand o mare parte din straturi au fost deja recoltate.
Hrisca, de exemplu, este potrivita pentru pamantul nisipos. Se seamana primavara si vara si se prelucreaza plantele la sfarsitul verii. Trifoiul rosu face parte din familia leguminoaselor, legand foarte bine azotul (semanare primavara sau vara tarziu). Phazelia are in plus faptul ca le ofera insectelor hrana imbelsugata (semanare in aprilie pana la inceputul lui septembrie). Iarna se descompun plantele sensibile la frig.

Multa mranita, multa protectie pentru pamant
Multumita mranitei diferentele de temperatura din straturile superioare ale solului sunt reduse, se evita formarea malului in cazul ploilor indelungate, la fel ca si uscarea pamantului. Astfel pamantul ramane sub stratul de mranita umed si faramicios, fapt care ajuta la economisirea apei. Nici bruiuenile nu prea mai au sanse sa-si faca de cap. Mranita se obtine din toate resturile vegetale existente in gradina, de exemplu iarba cosita, frunze, resturi de la straturile de flori sau legume – cel mai bine taiate marunt sau tocate.