Bolile si daunatorii rasadurilor

Gradina — on April 23, 2010 at 1:28 am de Geutzu

Inca din faza de rasad, plantele sunt afectate de diverse boli care se pot preveni si trata prin mijloace chimice si nu numai!

Pentru a obtine rasaduri sanatoase si frumoase, e necesar sa iei anumite masuri inca din faza premergatoare semanatului.

CE SA FACI CA SA AI RASADURI SANATOASE:

  • Sa dezinfectezi amestecul de pamant pentru rasadnita, tocurile, uneltele, cuburile nutritive si semintele inainte de a le folosi.
  • Sa utilizezi un amestec de pamant proaspat, echilibrat, cu drenaj bun.
  • Sa respecti necesitatile plantelor referitoare la temperatura, umiditate si lumina.
  • Sa aerisesti zilnic rasadnita fara sa produci socuri termice plantelor si sa le expui treptat la temperaturi mai scazute inainte de a le planta la locul defint in gradina, pentru a se acomoda repede.
  • Sa pastrezi distanta necesara la semanat si repicat in functie de caracteristicile speciei din cultura si sa plivesti buruienile aparute.
  • Dupa semanat, la ardei si tomate sa faci tratamente cu fungicid, impotriva ciupercilor din amestecul de pamant ce determina “caderea rasadurilor”.
  • De la rasarire la repicare, tot contra posibilelor ciuperci, sa aplici stropiri de produse similare fungicidelor repetate dupa o saptamana.
  • Imediat dupa repicarea rasadurilor sa tratezi contra ciupercilor din sol cu apa de var.
  • Sa smulgi plantele afectate de boli si sa indepartezi pamantul din jurul rasadurilor si sa imprastii praf de var inainte de a completa cu pamant curat si sa pui o alta plantuta sanatoasa.

Ce boli aparea la diverse plante si cum sa le combati

Lupta cu bolile aparute la plantele din adaposturi presupune, pe langa dezinfectarea solului si tratamente foliare, preventive sau curative. Ce e drept, prea putine solutii sunt naturiste, datorita factorilor, si germenilor care produc bolile, foarte rezistenti.

Fainarea : La castraveti, dovleci si pepeni ataca frunzele, tulpinile, in zonele afectate apare un puf fainos alb, petele tind sa se uneasca, in dreptul lor tesutul devine galbui, apoi brun si se usuca. La primele semne ale bolii aplici 2-3 tratamente la interval de 7 zile cu sulf muiabil 0.4 %.

Mana si patarea unghiulara: Mana se manifesta la tomate pe toata partea aeriana a plantei, pe frunze, pe margini sau varf, apar pete verzui mari, cu aspect oparit ce pe margine au un puf alb. La atacurile de patare unghiulara, pe frunzele de castraveti, pepeni si dovlecei par pete colturoase, de culoare verde inchis. Preventiv stropesti cu Vondozeb 0.02% la interval de 10 zile.

Putregaiul alb si cenusiu: La rosii putregaiul cenusiu ataca toata planta cu exceptia radacinii, simptomele caracteristice fiind pete galbui-verzui pe frunzele de jos. Praful cenusiu sau alb de pe ele este foarte periculos, caci astfel ciuperca se inmulteste si ajunge la alte plante. Tratezi la avertizare cu Sumilex 0.1%. de 3 ori lasand intre aplicari o pauza de 10 zile.

Septorioza: La patlagelele rosii se manifesta prin frunze prin pete rotunde brune de 0.5-1mm diametru care se maresc, mijlocul lor devenind cenusiu. Preventiv faci stropiri cu fungicide sistematice cu Topsin 0.05% repetate dupa o saptamana.

DAUNATORII DIN RASADNITE

Rasadurile sunt atacate de diverse insecte daunatoare favorizate de mediul cald si umed.

Musculita alba de sera inteapa frunzele din care ia sucul celular cu care se hraneste si ca adult si la larva, de aceea plantele atace masiv de musculite se ingalbenesc si se ofilesc.  Adultul are 1.5mm lungime si se inmulteste repede. Prefera temperaturi de 20-32 de grade, daca temperatura este mai mare sau intre 10 si 0 grade nu se poate reproduce. De obicei se observa mai greu, dar depistezi prezenta musculitei albe prin secretiile translucide aparute pe fata frunzelor situate mai spre baza plantei. Aceste secretii rezulta de la insecte si sunt favorabile unor ciuperci care acopera frunzele cu un praf negru, numit fumagina, care nu permite fotosinteza si nici rodirea plantei. Pentru combaterea acestui daunator se recomanda alternarea substantelor fotosintetizatoare m fiindca in timp insectele tind sa devina imune la un anumit produs. La semnalarea atacului se fac stropiri cu insecticide. Pentru un efect sigur, tratamentul are doua etape, in prima se fac stropiri pe frunze cu produse care distrug adultii, iar in a doua faza stropiri cu produse ce actioneaza cu regulatori de crestere si au efect asupra musculitelor aflate in stadiu de dezvoltare intermediar (oua, larve,nimfe). Poti pune si hartii galbene date cu adeziv, care atrag musculitele.

Afidele si acarienii isi pot face aparitia in spatiile protejate, impotriva lor sunt recomandate tretamente cu Talstar 0.04%.

Coropisnita apare cel mai frecvent in lunile februarie-martie, caci se adaposteste in gunoiul folosit pentru incalzirea rasadnitelor (prefera un sol afanat si cald). si produce insemnate pagube. In gradini se observa mai ales in perioada aprilie-mai. Adultul masoara 5-6 cm lungime, este cafeniu, cu aspect catifelat. Coropisnitele sapa galerii vizibile la suprafata amestecului de pamant. Consuma viermi de pamant si melci fara cochilie, deci si ajuta cumva. Dar pagubele, mai ales inrasadnite sunt mari, deoarece deranjeaza semintele si rod radacinile. Uneori rod si tulpina rasadurilor in zona coletului , care se ofilesc sau pier. Pentru a preveni aparitia lor, poti sa imprastii insecticide pe patul de gunoi, in cazul rasadnitei incalzite cu biocombustibil si sa cerni amestecul de pamant in cazul laditelor de rasaduri. Eficiente impotriva lor sunt momelile otravite pe care le infigi 2-3 cm in pamant. O modalitate nonchimica de a captura coropisnite este de a amplasa capcane, recipiente cu morcov ingropate astfel incat sa aiba doar orificii la nivelul pamantului. In ele tind sa se adune multe insecte datorita conditiilor de umiditate si temperatura ridicata. Pentru a fi siguri ca aceste capcane sunt eficiente multi agricultori pun in ele tarate, resturi alimentare amestecate cu bere si insecticid.

Limaxul . Ca sa feresti rasadurile de melcii fara cochilie, limacsii, alta daunatori care ataca de obicei salata, varza si ardeii in timpul noptii, in urma lor ramanand frunze rontaite neuniform si dare albicioase, radacini roase, imprastii pe suprafata de cultura var nestins sau piatra vanata.

Soarecii sunt atrasi de rasaduri si caldura. Pentru a prinde aceste rozatoare poti sa amplasezi curse in rasadnite sau momeli toxice.

ATENTIE!!! Foloseste mereu manusi la toate operatiunile ce implica manipularea de substante toxice pentru oameni : insecticide, erbicide, ingrasamant. Spala-te bine cu apa si sapun dupa fiecare folosire a substantelor chimice in rasadnite ori gradini!

Doresti mai multe informatii decat sunt in acest articol? Intreaba si ti se va raspunde!


Tags: , , ,

6 Comments

  1. marian says:

    nota 10

    ReplyReply

    Thumb up 3 Thumb down 0

  2. mariana says:

    Hidden due to low comment rating. Click here to see.

    Poorly-rated. Like or Dislike: Thumb up 2 Thumb down 5

  3. Silviu says:

    Salut daca ma puteti ajuta si pe mine cu un sfat sincer ,pot spune ca la ora actuala am plantate 30 000 de fire de rosii dintre care 3000 plantate pe 14 ianuarie au rasarit pe 24 ian si nici in ziua de azi nu au depasit 3 cm desi din aceste mai am in picioare circa 1000 restul s-au supt si au cazut dizolvandu-se ca si cum nu ar fi axistat,cele ramase sunt intr-un stadiu cu tulpinita albicioasa si doua frunzulite ca doua ace pe care le incarceste si le desface dar nu vor sa se dezvolte….restul semintelor plantate pe 29,30si 1 februarie nu au rasarit nici in ziua de azi….,am incercat samanta si cojita este usor umeda iar samanta iti da tentinta ca sta sa explodeze dar nu a plecat coltisorul….semintele sunt puse pe pat de gunoi de grajd ,iar semintele plantate in turba….pot spune ca am ars foc continuu toata perioada cu rumegus ,,,nefacand fata gerului pe care l=am inregistrat chiar si -27grade,in solar avand spre dimineata -3grade…acum temperatura de zi intre 16 -30grade iar cea de seara in toc este de 12 -14 grade de 2 saptamani imi puteti spune de ce nu germineaza semintele va rog ?si de ce cataracta sufera celelalte ?…pe langa aceste am 5 000 f ,salata super,3 000 varza beton ,si o intarziere de rasarire de pe data 1 februarie 1000f vinete,1000 ardei gras si 1500 de ardei capia neincoltite si acestea,nu am stimulat in vreun fel sau erbicidat seminte cu nik…astept un sprijin de la producator de rasaduri probabil trecut prin toate eceste experiente,toate cele bune ………..!

    ReplyReply

    Well-loved. Like or Dislike: Thumb up 5 Thumb down 0

  4. rr says:

    si mie mi sau dus rosiile din cauza frigului ca nu leam aerisit,la tine cred ca este vorba de frigul de peste noapte , rosiile nu le-ai aerisit bine si sau inbolnavit,in rasadnita temperatura nu trebuie sa scada sub 15 grade iar ziua sa nu depaseasca 25-28 de grade si vezi daca samanta nu este putreda

    ReplyReply

    Thumb up 0 Thumb down 0

  5. Andrei says:

    Buna,

    Am pus iesi vreo 100 de seminte de ardei kapia si pana azi ceva le-a dezgropat pe fiecare si a mancat semintele lasand numai coaja. Eu m-am gandit la soareci. Poate fi altceva? Va multumesc

    ReplyReply

    Thumb up 2 Thumb down 1

  6. Stefan says:

    Buna ziua,am plantat rasadurile si dupa cateva zile am observat la baza unei plante o substanta alb galbuie,am curatat planta si dupa cateva zile aceiasi problema,ce ar putea fi?Multumesc!

    ReplyReply

    Thumb up 3 Thumb down 0

Lasa un comentariu